joi, 24 iunie 2010

Floarea din desert

Zile-n care auzi vorbe si-ti faci sperante... zile-n care sperantele isi iau zborul lasand loc aceluiasi film sa se reitereze. Zile-n care te intrebi. Zile-n care vrei sa intrebi. Zile-n care incerci sa te calmezi, zile-n care regreti... iar uneori momentele enumerate sunt la ordinea zilei. Zi-le tu, ca eu nu mai am rabdare. Eu am obosit.

Mi-e somn... si zilele nu ma lasa nicidecum sa dorm ; dar inca mai visez ca aceste zile sa fie pasii facuti prin desertul indiferentei pana ajung la singurul trandafir din centru. Eu sunt in stare sa trec prin furtuni, sunt in stare sa infrunt setea, sunt in stare sa imi reorganizez prioritatile. Eu doar caut.

Faceti cunostinta cu nevroza mea. Ea se afla aici, am invatat sa o accept. Am invatat sa traiesc cu ea... in ultimele luni ea m-a educat. Ea mi-a dat sfaturi, doar ea a fost alaturi de mine. Ea mi-a dat abilitatea sa observ, iar observatiile mele mi-au indicat ca viitorul... e mat.


marți, 11 mai 2010

Ma repet ca pe o mantra

Propriile-mi conceptii stau rezemate de cel mai fragil perete. Cutremure zac in inelarul drept, arata respect sau ascunde-ti fata cubica. Am ajuns in punctul in care nu doar punctele materiale sunt interzise, vezi Edenul, trage linie si trage concluzia.

Regret decizii care m-au bucurat la un moment dat. Dar cine-a dat momentul? Chiar dac-am inceput cu dreptul am schiopatat cu stangul. Acum stanga mea trimite doar directe pentru defulari. Rebuturi...

Incerc sa caut, in cerc ma-nvart pana ma ia cu ameteli. Dimineti reci incalzite cu cafea, nopti albe colorate cu texte. Doar pentru ca ucid lexicul, dexul si ultima speranta rosie.

Caci toate astea, duc la trairea-n amintiri. Iar eu sunt android... cica.

duminică, 9 mai 2010

S

Sar scântei, sap sporadic suprimând suplimente. Sonat somat să sufăr, suliţa stă supărată. Şanţul stă somnoros. Semnalele sunt sobre, semnele sunt scorpii. Scot, scotocesc... să socotesc. Scormonesc.

Semne şi semnale

Am trecut pe roşu, da' peste tine-n serpentine. In trecut... taci. O să fiu moşul c-o singură poveste, şi aia, vedem ce şi cum prin viitor.
Tu, fals prinţ cu aer de senator, cine eşti si ce vrei să pleci? Să treci de regi reci ce scot indiferenţa din teci? Spune-mi, deci... ce vrei să pleci sau pe cine vrei să vrea?

Sunt trezitor ca o cafea. Sunt un fals, un ipocrit, un realist, un nenorocit sfinţit. Un nimeni şi-n acelaşi timp, totul. Cel ce-o să dea peste cap topul. Sunt norul, sunt obiectivul, sunt soarele, sunt pământul, sunt mincinos, sunt adevărul, sunt rănit, sunt cel ce răneşte. Sunt om. Dar un altfel de.

Atătea paragrafe drept schiţe, şi ce-am rezolvat? Aşa refulez, aici împrăştii ură ca situaţia să nu degenereze, aşa îmi fac creierul să caute noi moduri să genereze genialitate, golind golul gerului.
Realitate? Schimbătoare ca şi culorile cerului.




Ţi-am scris odată o poezie, care n-o să vadă lumina zilei.


vineri, 7 mai 2010

Deasupra-n vietuire, de supravietuire

Vacarmuri, clipe petrecute, aici
zac armuri, tipe pe trecute.
Datorita amintirlor imi car mina si-un carbune,
da' tot sita vrea a carmina un catune.

Ca tun, e primavara-n suflet.
Prima vara, mi-o amintesc, sa-mi suflec;
Hainele, ca hainele sunt peste tot...
Eu lesne scot si apasa pe steto.

M-agit ca-n Madrid c-un suflet arid.
D-ard vid avid fiind si nicidecum,
nici de cumperi nu speri la fericire.
Safer, icnire. Tacerea-ti este-n fire.

Toamna, doamna din povesti.
Un orb vede cat de prost esti,
un orb vede cat te prostesti.
Un corb verde, un corp in bente.

Oprobriu, 2010.

joi, 6 mai 2010

In mai inca mai schitez

Dac-am stat tacut si retras, asta inseamna ca filmul nu mi-a placut, trebuie retras. Si verbul a face are diferite variabile, caci noi toti stam pandind naturi dupa cortini unversal valabile.

Unii verbal m-ataca, altii isi dau seama ca jignirile aduse nu-si au rostu', deci spuneti-mi rostul vostru in a face pe prostu'. Prostii? Sunt pretutindeni, sunt ca furnicile. Anostii? Nu pot pretinde ca nu le fur micile trucuri in arta de a sta in banca. Cu tertipuri m-ataca, dar eu sunt fanul in carul cu ace. Deci nu-ti petrece minutele stand ca pe ele. Cancer, nu-ti plange de mila ci fii dual ca niste iele.


Si asta e la imperativ.




miercuri, 14 aprilie 2010

Aspru

Pixul meu e aspru nu ca un cer albastru
Dar cer alabastru, asta sa modelez
Sunt un model, vezi? Oscilez
Aberez, antrenez, visez pe gratis

Intre gratii, cu lacrimi si dor
De libertate poetica, rimele dor
Firele lor sunt incurcate, de ce?
Fiindca firea lor nu trece de zece

E impunator s-ai limite, te limiteaza
O fire treaza, dimineata e amiaza
Duminca? Iti curg lacrimi, urmeaza luni
Ma suni fiindca la deprimat suntem buni

Eu, si egoul meu fantastic.

luni, 5 aprilie 2010

Ma scutur

Ma scutur de vant
Rad cazand, un vultur plapand
Ma scutur de pamant
Rezemat de cel mai simplu gand

Ma scutur de rand
Dar de rad nu sunt ca toti oamenii de rand
Ma scutur stand
Tura ta nu vine, pionul e flamand.

duminică, 4 aprilie 2010

BRUIAJ - Scoate-o din jumatate

Incerc sa ma depasesc, dar n-am destula putere si ambitie. Imi sangereaza pixul, se scurge pasta din cutit, iar eu sunt mov pe maini. Nu vreau sa raspund acum piramidal.

De la un timp, nu mai trebuie sa-mi aleg cuvintele... ciorba asta de paragrafe, anagrame si incertitudini e creata de mine. E a mea, si sunt mandru de ea, daca-ti pui prea mult piper in bol nu e vina mea.

Sunt in trecere chiar si cand stau pe banca. Sunt pe banca chiar si cand sunt titular. Mi-e scarba sa-i dau un titlu iar.

Totul pare neclar si real, iar realul e clar. Unii vad in ceata indiferent de vremea de-afar'. Eu imi cunosc obiectivul si o sa-l urmaresc orbeste... sunt un asteroid. Iar traseul e plin de traseiste la patrat.

Vreau sa pot scrie despre fluturi, dar cum sa fac asta cand oamenii le rup aripile din amuzament? "Oameni, puiule, oameni".


sâmbătă, 3 aprilie 2010

De baieti numai de bine

Buna, eu sunt Tomi. Iar eu distrug vise, si spun asta cu zambetul pe buze. Sunt cel cumsecade cu o adiere brusca spre lama cutitului, ce e suflat catre 36 de grade nord-vest in sincron cu indiferenta si ipocrizia. Iar cand astea intervin, s-a terminat jocul initial, incepe etapa a doua in care metamorfozatii se joaca cu papusi si foc.

Buna, eu sunt Tomi. Iar eu iti deschid ochii chit ca lacrimezi, te fac sa vezi chiar daca vezi si tu. Te fortez. Si stim toti patru asta...

Buna, eu sunt Tomi. Stau intre doua galaxii pe aleea principala, acolo unde se fac legaturile. Stau intre minciuna si adevar, alb si verde, negru si argint de ucis, intre indiferenta si sentimentalism, intre lac si balta, intre baltag si arma. Stau acolo. Stau acolo unde nu poti s-ajungi. Stau pe ultima treapta disponibila tie, adica prima treapta disponibila mie.



Cine sunt? Pe scurt? Un microb intre bacterii.

miercuri, 17 martie 2010

La patrat

Sunt constient de tot atunci cand contemplu-n templul construit de mine, caramida cu pixel. Rosu brun, incruntat ca un batran alcoolist. Am alt obiectiv, alt obiect de reconstruit. Caci tot ce cladesc la un moment dat pica...si nu e vina mea, e vina ta. E vina voastra.

Mediocru, in mediu tot e ocru , variat ca rocku'. Castele de nisip sunt sfarmate...ce sa faci cu un castel de nisip? Decarteaza, trage alta.

Arunc in text ura, poti sa-mi simti si textura...si de ce sa scriu la modul "ba, azi m-am lovit in banca" ? Nu ma loveste nimeni, nici tu si nici norocu'.


Tre' sa ma atac singur de cand n-o poate face nimeni.

sâmbătă, 13 martie 2010

Incercare

Nopti pierdute in care puteam fi productiv... dar pierderea , respectiv pierderea timpului-mi sta-n caracter. Atat praf ridicat sub cerul mohorat, gri-albastru, incat stranuti de la simpla vedere a adidasilor.

Nu ma pot pronunta, am nevoie de acel dus rece care-mi inchide porii si ochii. Daca eram prost, eram fericit. N-am nevoie de liniste sa ma pot gandi, sunt satul de introspectie si de inspectie. De investigatii. De toti, de voi, de mine, de altii.

Vreau galagie sa nu-mi pot auzi gandul. Am acces la accese de furie... lumina mortilor. Controleaza-te, revino-ti in fire. O s-o faci?

Nu.

vineri, 12 martie 2010

Stiu.

Stiu de ce totul e tulbure in jurul meu...si nu pot face nimic. Ma resemnez dupa ce semnez ; caci, dar, cu toate ca, in ciuda faptului ca. As vrea sa-ntorc minutarul si s-aiba efect. Drogurile sunt de scurta durata...ca si fericirea mea.

Ma retrag in sicriul meu, in pestera mea cu ceilalti lilieci imbatati de nervi. Nenorocit ce-mi scriu ultimul paragraf cu sange...ador asta. Ard tot d-asta. Parca a trecut atat de putin si totusi atat de mult, sunt pierdut intr-un timp/spatiu difuz si bruiat de existenta ta. Dar tu esti inteligenta si o sa-ti dai seama. Sau nu?

Nu, nu. Sunt ignorant, si exclud posibilitatea.

Batalia Titanilor

Chiar daca tu ai castigat indirect, noi n-am avut niciodata o confruntare. Dar fierbe sangele in mine, dintii mei vor sa sfasaie din carnea ta timida. Abia astept momentul, si iti jur ca o sa vina intr-o zi. Ia-o ca o amenintare, te rog frumos. Sau vrei sa vin cu tava?
Sunt detectivul din umbra, poetule. Eu sunt cel ce o sa te desfinteze, eu sunt cel ce o sa te lase fara inspiratie, eu sunt cel ce o sa te lase fara respiratie, eu sunt cel ce-o sa-ti rupa mana cu care scrii si cu care ai invins. Nu meriti premiul.
Sunt cel cu lupa, te analizez de jos in sus si de la dreapta la stanga. Si iarta-ma, o sa scriu in raport fiecare greseala, hidosule. Cei ce stiu despre ce e vorba, nu stiu despre ce e vorba.
Nu va mai puneti in situatia mea, pentru ca n-o sa fiti. O sa te sufoc cu cerneala, o sa-ti ard hartiile. O sa-ti mut resedinta, o sa-ti fac iadul un pamant.

Nu meriti. Tu nu meriti, eu merit. O sa-ti dau foc la caiet, fiecare linie un cutit in inima. Trofeul o sa-l iau inapoi, dreptaciule, eu il merit. E al meu. Si o sa-si dea seama intr-o zi, dar pana atunci eterul o sa-ti fie rosu, nu numai etatea o sa lase urme pe fata ta. In scurt timp, in jur de ora 11 am aprins fitilul.
O sa m-asculti legat de un scaun si tot ce nu pot spune iti voi demonstra. Furia nu mi-am exteriorizat-o... acum. Dar o s-o fac, si cand o s-o fac, o sa ramai fara cariera, fara obiectul muncii, o sa te transez.

Primul avertizment pana la reintoarcere.

marți, 9 februarie 2010

GANDUL : Numarul 95 / Septembrie 2023

Cum poti respira plumb si miros de roboti arsi? Postmodernism, cutite de pictat, carpe.... lasi falsi.

Pe vremea mea...ploua. Rapaie-n geam, "i-am ciuruit", asta mi-e sunetul. Dac-ar fi s-o traducem linie cu punct...ai pica in dragoste. Ce idiot suna, dar ce frumos suna, dar cum suna, dar in ce hal suna, dar de ce suna? Eu vreau sa fie mut cand mut teritorii clar. Gri, albastru deschis, trompeta. Vizual, audio...ramane simtul tactil. Genereaza-ti , organizeaza-ti, priveste si apoi spune din nou : simti?

Culori deschise, continutu-i sumbru. Cu tempera-mi temperez temperatura sau temperamentul? Fumu-mi intra-n ochii, ale mele viziuni in ceata...greata de dimineata. Pleaca cu "de ce citesti" la reflexiv.

Aparat, aptitudini, apartamente, aplicatii, apendice, apostrof. In mintea ta n-ai sfoara, dar in mintea mea se leaga. Ascute-mi creionu'.
Ce?

Carne, carte, c-armele toate...stau in citate, in rate ti le dau. Apleaca-te. Arde-mi schitele, fitele, dorintele si in primu' rand arde-mi fiintele. Vreau sa fiu sigur singur si plec. Ras diabolic? Cum ar suna cu o voce inalta? Pai haide sa vedem devreme, de vreme ce toti imi pun ecuatii matematice, algebrice, teoreme, idiome si probleme. Idiotii... pai mars la tiganci ca Eliade.

Delirez des, devin derizoriu. Pace? Lasa-ma-n.


Septembrie 2023
Gandul

luni, 8 februarie 2010

GANDUL : Numarul 37 / Aprilie 2013

Zi-mi cum sa zac nebanuind persoane
Din cursa tac, nebantuind peroane
Prin magii, se sparge sticla
In magii, zace stiva


Hai sa incepem cu dreptul, cu stangul, sau hai sa ne calcam umbra si orgoliul in picioare. Ambele chestii sunt fara sens. Strans e dansul.
Cu stanga, valul sonic loveste stanca. Cu dreapta, Nicu nu gaseste gheata.
"Dorinta" direct proportional cu "vointa".


Ardeam de ciuda, de invidie si de gelozie. Tu ardeai pur si simplu, dar tot eu sunt favorizat. Scriitori ce scriu din zori cu cerneala stoarsa din nori...astea-s fabule, simte sclavule, simple fabule, toti scriu colorat ca-n spatiu...eu scriu colorat ca si coralul. Asta mi-e valul, ala ti-e malul.
Acum, tine-mi minte citatu. Si poftim , ia-mi si mintea. Atunci, trebuia sa-mi tii minte cuvintele...de ce n-ai facut-o? Sau pur si simplu ai uitat intrebarile? Nonsalanta? Raspunsurile care n-au fost date? Unde sunt , si unde sunt cu dublusens ca strazile. Intens ca mastile, pervers ca gastile, gaseste-mi aurul.
Apoi arunca-l.

Gaseste-mi smaraldul, smintite. Aminte de parinte, ard dinte pentru dinte. Caci daca asta nu e ceea ce sufletul cere, pai...dom'le, baga bere. Am un domeniu ca-n matematica sau internet, dar vorbesc despre teme. Toate se-nvart in jurul scolii cand dai de probleme. Momente de panica? Inspira adanc, caci eu sigur ii inspir pe multi cand imi inspira nesiguranta.
Vino inapoi la mine, dar ce facem aici ma, jucam volei? Eu ce scriu, cu pene? Nu, eu scriu cu mult curent, simte-mi watti. Iluminat ca sufrageria, intunecat ca beciul.

Ajunge...abia astept s-arzi pe cruce.

Aprilie
2013

sâmbătă, 6 februarie 2010

GANDUL : Numarul. 65 / Octombrie 2016

In Artemisa fiind, de la arte mi s-a rupt.
Din carte, mi sau si, simbioza , "ni" la rupt.



Arunc maruntaiele din dulap si cadavre. Ce mizerie, unde-i umanitatea? Arcu-mi taie, taie-le. Prin protap si carne. Derizorie, din unde e vanitatea... Orgoliu, portofoliu, fotografii, "a fi sau a nu fi", a simti, a stii, totul pana la "a ploua"... Hah.

Aduc armele, tu-mi spui ca nu esti mic. Eu zic sa taci. In amurg, altele, Tolstoi nu-mi incapea in portbagaj. Iar eu nu port bagaj dupa mine...ma reinoiesc in fiecare destinatie. Iar ma eu? In port, ma lasi? Reinod si traiesc, fie. Care-mi sare-n brate?

Octombrie, satir. Port bombe, clatin. Noiembrie, noi. Bag timbre noi. Decembrie, soare. - De ce bre? - Oare? Ianuarie trista. Iarna e de aruncat ca o batista.



Iesire, octombrie - 2016. Articolul nr. 3