Sunt constient de tot atunci cand contemplu-n templul construit de mine, caramida cu pixel. Rosu brun, incruntat ca un batran alcoolist. Am alt obiectiv, alt obiect de reconstruit. Caci tot ce cladesc la un moment dat pica...si nu e vina mea, e vina ta. E vina voastra.
Mediocru, in mediu tot e ocru , variat ca rocku'. Castele de nisip sunt sfarmate...ce sa faci cu un castel de nisip? Decarteaza, trage alta.
Arunc in text ura, poti sa-mi simti si textura...si de ce sa scriu la modul "ba, azi m-am lovit in banca" ? Nu ma loveste nimeni, nici tu si nici norocu'.
Tre' sa ma atac singur de cand n-o poate face nimeni.
miercuri, 17 martie 2010
sâmbătă, 13 martie 2010
Incercare
Nopti pierdute in care puteam fi productiv... dar pierderea , respectiv pierderea timpului-mi sta-n caracter. Atat praf ridicat sub cerul mohorat, gri-albastru, incat stranuti de la simpla vedere a adidasilor.
Nu ma pot pronunta, am nevoie de acel dus rece care-mi inchide porii si ochii. Daca eram prost, eram fericit. N-am nevoie de liniste sa ma pot gandi, sunt satul de introspectie si de inspectie. De investigatii. De toti, de voi, de mine, de altii.
Vreau galagie sa nu-mi pot auzi gandul. Am acces la accese de furie... lumina mortilor. Controleaza-te, revino-ti in fire. O s-o faci?
Nu.
Nu ma pot pronunta, am nevoie de acel dus rece care-mi inchide porii si ochii. Daca eram prost, eram fericit. N-am nevoie de liniste sa ma pot gandi, sunt satul de introspectie si de inspectie. De investigatii. De toti, de voi, de mine, de altii.
Vreau galagie sa nu-mi pot auzi gandul. Am acces la accese de furie... lumina mortilor. Controleaza-te, revino-ti in fire. O s-o faci?
Nu.
vineri, 12 martie 2010
Stiu.
Stiu de ce totul e tulbure in jurul meu...si nu pot face nimic. Ma resemnez dupa ce semnez ; caci, dar, cu toate ca, in ciuda faptului ca. As vrea sa-ntorc minutarul si s-aiba efect. Drogurile sunt de scurta durata...ca si fericirea mea.
Ma retrag in sicriul meu, in pestera mea cu ceilalti lilieci imbatati de nervi. Nenorocit ce-mi scriu ultimul paragraf cu sange...ador asta. Ard tot d-asta. Parca a trecut atat de putin si totusi atat de mult, sunt pierdut intr-un timp/spatiu difuz si bruiat de existenta ta. Dar tu esti inteligenta si o sa-ti dai seama. Sau nu?
Nu, nu. Sunt ignorant, si exclud posibilitatea.
Ma retrag in sicriul meu, in pestera mea cu ceilalti lilieci imbatati de nervi. Nenorocit ce-mi scriu ultimul paragraf cu sange...ador asta. Ard tot d-asta. Parca a trecut atat de putin si totusi atat de mult, sunt pierdut intr-un timp/spatiu difuz si bruiat de existenta ta. Dar tu esti inteligenta si o sa-ti dai seama. Sau nu?
Nu, nu. Sunt ignorant, si exclud posibilitatea.
Batalia Titanilor
Chiar daca tu ai castigat indirect, noi n-am avut niciodata o confruntare. Dar fierbe sangele in mine, dintii mei vor sa sfasaie din carnea ta timida. Abia astept momentul, si iti jur ca o sa vina intr-o zi. Ia-o ca o amenintare, te rog frumos. Sau vrei sa vin cu tava?
Sunt detectivul din umbra, poetule. Eu sunt cel ce o sa te desfinteze, eu sunt cel ce o sa te lase fara inspiratie, eu sunt cel ce o sa te lase fara respiratie, eu sunt cel ce-o sa-ti rupa mana cu care scrii si cu care ai invins. Nu meriti premiul.
Sunt cel cu lupa, te analizez de jos in sus si de la dreapta la stanga. Si iarta-ma, o sa scriu in raport fiecare greseala, hidosule. Cei ce stiu despre ce e vorba, nu stiu despre ce e vorba.
Nu va mai puneti in situatia mea, pentru ca n-o sa fiti. O sa te sufoc cu cerneala, o sa-ti ard hartiile. O sa-ti mut resedinta, o sa-ti fac iadul un pamant.
Nu meriti. Tu nu meriti, eu merit. O sa-ti dau foc la caiet, fiecare linie un cutit in inima. Trofeul o sa-l iau inapoi, dreptaciule, eu il merit. E al meu. Si o sa-si dea seama intr-o zi, dar pana atunci eterul o sa-ti fie rosu, nu numai etatea o sa lase urme pe fata ta. In scurt timp, in jur de ora 11 am aprins fitilul.
O sa m-asculti legat de un scaun si tot ce nu pot spune iti voi demonstra. Furia nu mi-am exteriorizat-o... acum. Dar o s-o fac, si cand o s-o fac, o sa ramai fara cariera, fara obiectul muncii, o sa te transez.
Primul avertizment pana la reintoarcere.
Sunt detectivul din umbra, poetule. Eu sunt cel ce o sa te desfinteze, eu sunt cel ce o sa te lase fara inspiratie, eu sunt cel ce o sa te lase fara respiratie, eu sunt cel ce-o sa-ti rupa mana cu care scrii si cu care ai invins. Nu meriti premiul.
Sunt cel cu lupa, te analizez de jos in sus si de la dreapta la stanga. Si iarta-ma, o sa scriu in raport fiecare greseala, hidosule. Cei ce stiu despre ce e vorba, nu stiu despre ce e vorba.
Nu va mai puneti in situatia mea, pentru ca n-o sa fiti. O sa te sufoc cu cerneala, o sa-ti ard hartiile. O sa-ti mut resedinta, o sa-ti fac iadul un pamant.
Nu meriti. Tu nu meriti, eu merit. O sa-ti dau foc la caiet, fiecare linie un cutit in inima. Trofeul o sa-l iau inapoi, dreptaciule, eu il merit. E al meu. Si o sa-si dea seama intr-o zi, dar pana atunci eterul o sa-ti fie rosu, nu numai etatea o sa lase urme pe fata ta. In scurt timp, in jur de ora 11 am aprins fitilul.
O sa m-asculti legat de un scaun si tot ce nu pot spune iti voi demonstra. Furia nu mi-am exteriorizat-o... acum. Dar o s-o fac, si cand o s-o fac, o sa ramai fara cariera, fara obiectul muncii, o sa te transez.
Primul avertizment pana la reintoarcere.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)