Nopti pierdute in care puteam fi productiv... dar pierderea , respectiv pierderea timpului-mi sta-n caracter. Atat praf ridicat sub cerul mohorat, gri-albastru, incat stranuti de la simpla vedere a adidasilor.
Nu ma pot pronunta, am nevoie de acel dus rece care-mi inchide porii si ochii. Daca eram prost, eram fericit. N-am nevoie de liniste sa ma pot gandi, sunt satul de introspectie si de inspectie. De investigatii. De toti, de voi, de mine, de altii.
Vreau galagie sa nu-mi pot auzi gandul. Am acces la accese de furie... lumina mortilor. Controleaza-te, revino-ti in fire. O s-o faci?
Nu.
sâmbătă, 13 martie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu