joi, 24 iunie 2010

Floarea din desert

Zile-n care auzi vorbe si-ti faci sperante... zile-n care sperantele isi iau zborul lasand loc aceluiasi film sa se reitereze. Zile-n care te intrebi. Zile-n care vrei sa intrebi. Zile-n care incerci sa te calmezi, zile-n care regreti... iar uneori momentele enumerate sunt la ordinea zilei. Zi-le tu, ca eu nu mai am rabdare. Eu am obosit.

Mi-e somn... si zilele nu ma lasa nicidecum sa dorm ; dar inca mai visez ca aceste zile sa fie pasii facuti prin desertul indiferentei pana ajung la singurul trandafir din centru. Eu sunt in stare sa trec prin furtuni, sunt in stare sa infrunt setea, sunt in stare sa imi reorganizez prioritatile. Eu doar caut.

Faceti cunostinta cu nevroza mea. Ea se afla aici, am invatat sa o accept. Am invatat sa traiesc cu ea... in ultimele luni ea m-a educat. Ea mi-a dat sfaturi, doar ea a fost alaturi de mine. Ea mi-a dat abilitatea sa observ, iar observatiile mele mi-au indicat ca viitorul... e mat.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu