miercuri, 16 decembrie 2009

Cranguri si ganduri nocturne (SCHITA II)

Sticlele verzi parc-au miros de iarba... Neah, ma mint singur. Au miros de drojdie. Cerul albastru are vantul ca sunet... Neah, ma mint singur. Se stie ca un cer frumos si un sunet corelat, potrivit, pereche si chestii, se-ntalnesc doar in orizontul marii. Spre seara, cu milioane de pietricele gri si maro in palma si-n par, cu o sticla verde prafuita si...

Am ceva sa va spun, sau sa-ti spun pentru ca inca nu stiu daca vorbesc singur. Stai...mi-am uitat ideea. Si-asa se-ntampla mereu : pe strada, supermarket sau in scara blocului. Ideile se pierd, se uita, se fura, se filtreaza, se copiaza, se nasc si renasc ca o pasare Phoenix, din cenusa ; dar ideile nu sunt materie.

Am o floare-n camera, o cheama Pavel, si i-am pus nume masculin pentru c-are atitudine si c-asa vreau eu. Pe Pavel il ud de cand era mic, iar acum ca rasplata, imi sta-n cale cand ma pun seara-n pat si vreau sa vad o emisiune de la cutia aceea unde retardatii nu au aer, numita televizor. Dar noi sunt...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu